Nr. 4-6/2000

Sperăm să nu ni se ia în nume de rău rândurile acestea şi nici să nu fie socotite expresia cine ştie cărui orgoliu excentric, nemăsurat sau potrivnic bunelor, cuviincioaselor rânduieli care la stau la temelia aşezămintelor create de oameni şi pentru oameni. Ci tocmai pentru buna cunoaştere şi pentru buna înţelegere a temeiurilor acestui aşezământ se scriu rândurile care urmează.

În mai multe locuri, din publicaţii apărute la Bucureşti în ultimii ani, Institutul Român de Genealogie si Heraldică "Sever Zotta" este menţionat cu adaosul de pe lângă Universitatea "Al. I. Cuza" din Iaşi. Oricât de onorantă ar fi asocierea numelui foarte tânărului nostru Institut cu acela al venerabilei Universitaţi ieşene, ea nu corespunde adevărului: Institutul "Sever Zotta" este o instituţie (fundaţie academica) de-sine-stătătoare, a cărei personalitate juridică a fost recunoscută de Tribunalul Iaşi prin Sentinţa Civilă nr.4/1999 şi nu se află în raporturi de subordonare faţă de nici o altă instituţie, de stat sau privată. Doar preşedintele Filialei Iaşi a Academiei Române a binevoit a acorda permisiunea de a ne declara sediul la adresa respectivei filiale - Bd. Copou nr.8 - şi atât. Ţinem să se ştie acest lucru, pentru ca nu cumva, socotindu-ni-se într-o zi "datoriile", să fim (încă o data) acuzaţi de … nerecunoştinţa. Şt.S.G.
 
 

Şedinţa din 14 martie 2000. S-a stabilit ca pentru alcatuirea şi desenarea unei steme, în urma unei comenzi adresate Institutului "Zotta", pretul va fi echivalentul a 150 USD.

Şedinţa din 11 aprilie 2000. Comitetul Director a analizat şi adoptat Regulamentul comisiilor (se publică în acest număr al Buletinului).

Şedinţa din 9 mai 2000. S-a luat în discutie posibilitatea ca sumele puse la dispoziţia Institutului "Zotta" pentru atribuirea de premii să fie folosite, într-o primă etapă, şi pentru a alcătui ediţii din scrierile genealogice ale unor înaintaşi.

Şedinţta din 13 iunie 2000. Luând în discuţie unele situaţtii reale, Comitetul Director a hotărât că nici o calitate (funcţie, atribuţie) prevăzuta de Statute sau de Regulamente nu va mai putea fi păstrată în cazul în care deţinătorul ei nu a achitat cotizaţiile timp de două trimestre succesive. Această prevedere va fi adusă la cunoştinţa membrilor organismelor constituite, precum şi celor care, în viitor, vor fi propuşi pentru aceste organisme.
În legătură cu cel de-al XI-lea Congres de Genealogie şi Heraldică, anunţat anterior (cf. Buletinul, 1-3/2000, p. 3) pentru 10-13 mai 2001, Comitetul Director a discutat posibilitatea de a deplasa datarea inţtială spre luna septembrie 2001, din raţiuni economice şi organizatorice. Cu privire la tematică, s-a propus ca şedintele plenare să aibă în vedere istoria unor familii (genealogie, ctitorii, probleme controversate, heraldică etc), restul comunicărilor propuse de participanţi urmând a fi repartizate în şedinţele pe secţii (dintre care una va fi destinată cercetărilor de heraldică). Simpozionul final, din şedinţa de închidere, va fi consacrat familiei Ghica. În cursul verii, Comitetul Director va definitiva tematica şi va stabili toate detaliile relative la Congres, difuzând şi prima circulară.
În toate întrunirile Comitetului Director, problemele financiare au constituit un punct principal al discuţiilor, întrucât întârzierea cu care foarte mulţi (prea mulţi !) dintre membrii Institutului îşi achită cotizaţiile produce deseori perturbări dăunătoare. În şedinţele din aprilie şi mai, s-a avizat şi primirea de noi membri.

Prevăzută pentru sâmbătă, 27 mai 2000, întrunirea Consiliului Ştiinţific al Institutului Român de Genealogie şi Heraldică "Sever Zotta" a trebuit amânata, din cauza imposibilităţii de a se asigura găzduirea participanţilor, neaşteptat de multe reuniuni ştiinţifice blocând toate spaţiile de cazare (hoteluri, case de oaspeţi etc). Întrunirea a fost reportată pentru septembrie.

Şirul conferinţelor patronate de Institutul "Sever Zotta" a fost deschis la 8 martie 2000, de expunerea d-lui Neagu M. Djuvara, cu subiectul Modelul în formarea şi deformarea societăţii; în acelaşi ciclu, la 12 aprilie 2000 a conferenţiat d-l Const. Bălăceanu-Stolnici, membru de onoare al Academiei Române. Pentru 27 iunie, este prevăzut un simpozion omagial Iancu Flondor, la împlinirea a 135 de ani de la naşterea acestui fruntaş al mişcarii naţionale din Bucovina şi artizan al unirii Bucovinei cu Patria-Mamă în 1918.
 
 

"Buletinul Comisiei de Heraldică, Genealogie şi Sigilografie a Academiei Române - Filiala Cluj-Napoca", I-II, 1995-1996, Redactor: Nicolae EDROIU, Cluj, 1998, 164 p.

Am anunţat, anul trecut, apariţia acestui prim volum al Buletinului Filialei din Cluj a Comisiei de Heraldică, Genealogie şi Sigilografie. E o datorie şi o plăcere să-i prezentăm acum conţinutul. Nu înainte, însă, de a aminti că filiala clujeana s-a constituit în toamna anului 1995; la începutul acelui an, profesorul Nicolae Edroiu, venit la Iaşi ca membru al unei comisii de doctorat, a constatat existenţa filialei ieşene a CHGS şi a luat hotărârea de a organiza o filială identică la Cluj. La 1 februarie 1995, cererea de înfiinţare a fost adresată preşedintelui CNHGS, d-l Dan Berindei iar constituirea propriu-zisă a filialei a avut loc la 24 octombrie 1995, când, în cadrul Zilelor Academice Clujene, a avut loc şi Simpozionul Heraldică - Genealogie - Sigilografie. Din cele 12 lucrări cuprinse în programul acestui simpozion inaugural, un număr de şapte se publică în acest buletin (autori: Constantin Ittu, Ligia Boldea, Ioan Drăgan, Nicolae Edroiu, Ştefan Turcuş, Marius Porumb şi Bujorel-Petru Dulgău) adăugându-se alte două lucrări (autori: Ioan-Aurel Pop şi Ioan Lumperdean). Aceste nouă studii sunt grupate în trei secţiuni, care marchează profilul însuşi al instituţiei şi al publicaţiei. Secţiunea Heraldică include un singur text, cel al d-lui Constantin Ittu, Imagistica heraldică din secolele XII-XVI, în care prezentarea regulilor heraldicii ia forma unei pledoarii pasionate pentru respectarea moştenirii tradiţionale din domeniu. Secţiunea Genealogie, cea mai bogată, reuneşte şase studii: Ligia Boldea, Probleme ale studiului genealogic al familiilor nobile române bănăţene (cu cazurile concrete ale familiilor Bizerea de Caransebeş, Deş de Temeşel şi Gârlişte de Rudăria); Ioan Drăgan, Nobilii Ungur din Nădăştia (Hunedoara); Ioan Aurel Pop, Stăpânii Ponorului (din Ţara Haţegului) în secolul al XV-lea. Schiţă istorică şi genealogică (cu tabele genealogice pentru cinci familii din respectiva categorie); Nicolae Edroiu, Familiile lui Horea si Cloşca. Încercare de reconstituire genealogică; Ioan Lumperdean, Despre familia lui Ioan Para; Şerban Turcuş, Familia lui Samuil Vulcan (1758-1839). În fine, secţiunea Sigilografie grupează contribuţiile semnate de Marius Porumb, Sigiliul mănăstirii Vadului (aflat pe un document din 1754 şi având asemănări cu sigiliile mănăstireşti din Moldova acelei epoci) şi Bujorel-Petru Dulgău, Evolutia sigiliului comitatului Satu Mare în secolele XVI-XIX. În ultimele pagini ale volumului, se reproduce Documentaţia privind constituirea Filialei din Cluj-Napoca a Comisiei de Heraldică, Genealogie şi Sigilografie a Academiei Române.
Salutăm încă o dată, cu bucurie, apariţia acestui Buletin, sperând ca existenţa lui va impulsiona considerabil cercetările din cele trei domenii, şi îi urăm viată lungă şi ecolte întotdeauna foarte bogate. (Şt. S. G.)
 
 

În temeiul art. 37, al. 2 şi al art. 36, al. 3, din Statute, Comitetul Director al Institutului Român de Genealogie şi Heraldică "Sever Zotta" - conform hotărârii sale din 16 noiembrie 1999 - a stabilit prezentul

Generalitaţi

Art. 1. Pentru coordonarea eficientă a activităţilor Institutului "Sever Zotta", se constituie comisiile administrative, subordonate direct Comitetului Director.
Art. 2. Comisiile sunt organisme consultative, fără putere de decizie, dar al căror aviz este obligatoriu pentru luarea unei hotărâri în domeniul respectiv.
Art. 3. Atribuţiile comisiilor vor fi stabilite, în funcţie de specificul fiecăreia, prin texte speciale, care vor constitui anexele prezentului Regulament.

Componenţa comisiilor

Art. 4. Comisiile Institutului "Sever Zotta" sunt compuse din trei până la cinci membri, desemnaţi de Comitetul Director şi validaţi de Consiliul Ştiinţific.
Art. 5. Pot fi desemnaţi, pentru comisii, atât membri activi, cât şi membri asociaţi ai Institutului "Sever Zotta".
Art. 6. Preşedintele Institutului "Sever Zotta" este preşedinte de drept al tuturor comisiilor; ca urmare - şi prin aplicarea prevederilor art. 21 din Statute - nici el, nici Administratorul-Delegat nu pot fi desemnaţi în mod special ca membri ai vreunei comisii anume.
Art. 7. Comisiile fiind socotite structuri de stabilitate şi de continuitate, membrii lor sunt desemnaţi pe perioade nelimitate.
Art. 8. Mandatul unui membru al unei comisii poate înceta la cerere sau, în cazuri bine întemeiate, la propunerea Comitetului Director.
Neplata cotizaţiilor timp de şase luni consecutive prezumă renunţarea voluntarş la calitatea de membru al comisiei.
Art. 9. Una şi aceeaşi persoană poate face parte din maximum două comisii şi numai în cazuri extreme, apreciate ca atare de Comitetul Director, mai poate fi desemnată pentru încă maximum două comisii.

Activitatea comisiilor

Art. 10. Comisiile lucrează numai în prezenţa Preşedintelui Institutului sau a Administratorului-Delegat (în caz de necesitate, a unui preşedinte de şedinţa, desemnat de unul dintre aceştia), cu cel puţin doi dintre membri (trei, dacă în comisia respectivă sunt cinci membri) şi iau hotărârile prin consens.
Art. 11. Comisiile analizează situaţiile specifice - semnalate de Comitetul Director sau sezisate de ele însele - şi formulează propuneri pe care le înaintează Comitetului Director prin rapoarte scrise.
Art. 12. Dacă problemele discutate necesită avizul a două sau mai multor comisii, membrii acestora se pot întruni şi lucra împreună, în şedinţa comună, cu respectarea prevederilor art. 10 din prezentul Regulament pentru fiecare comisie în parte.
Art. 13. La alcătuirea Consiliului de Administraţie, prevăzut de Statute, fiecare comisie va trimite câte un reprezentant. Aceeaşi persoană nu va putea reprezenta, în Consiliul de Administraţie, decât o singură comisie, chiar dacă face parte din două sau mai multe comisii. Nici una din comisii nu va desemna, ca reprezentant al ei în Consiliul de Administraţie, pe Preşedintele sau pe Administratorul-Delegat al Institutului.

Dispoziţii finale

Art. 14. Prezentul Regulament devine parte integrantă a Statutelor (conform art. 58) şi se va publica în Buletinul Institutului "Zotta" în proximul număr de după adoptarea sa.
Art. 15. Regulamentul comisiilor se aplică începând cu data adoptării sale şi va fi revizuit si completat, în temeiul aceloraşi prevederi statutare în baza cărora a fost elaborat, ori de câte ori va fi necesar.
 
 

S-a consemnat, în numărul precedent al Buletinului, hotărârea Comitetului Director al Institutului "Sever Zotta" de a întreprinde cuvenitele demersuri pentru ca o stradă din Iaşi să primească numele patronului nostru iar pe clădirea din incinta Mănăstirii Golia (unde a fost, decenii în şir, sediul Arhivelor Statului Iaşi) să se aşeze o placă spre amintirea faptului că acolo, în 1912-1913, a fost şi redacţia revistei "Arhiva Genealogică". Cu două cereri identice, Administratorul-Delegat al Institutului s-a adresat Î. P. S. Daniel, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, pentru cea de-a doua problemă, şi Consiliului Judeţean Iaşi, pentru prima. Prin adresa nr.2195/15.III.2000, Mitropolia Moldovei şi Bucovinei ne-a răspuns, sub semnătura P. C. Pr. Nicolae Dascălu, Consilier cultural, că Î. P. S. Daniel ne-a acordat binecuvântarea pentru aşezarea plăcii de la Golia. Prin adresa nr.744/29.II.2000, Consiliul Judeţean ne-a comunicat respingerea propunerii noastre ! Lăsăm documentele să vorbească.

Către Consiliul Judeţean Iaşi
În atenţia Comisiei de atribuire a numelor de străzi

Domnule Preşedinte,
Am onoarea a Vă aduce la cunoştinţă că, în şedinţa sa din 8 februarie a.c., Comitetul Director al Institutului Român de Genealogie şi Heraldică "Sever Zotta" a decis să facă demersurile necesare pentru ca unei străzi din Iaşi să i se atribuie numele lui SEVER ZOTTA.
Sever Zotta (1874-1943) a fost unul din marii cărturari ai oraşului nostru, director al Arhivelor Statului Iaşi timp de 22 de ani (1912-1934), unul din fondatorii Muzeului Municipal al Iaşilor şi unul din editorii Buletinului "Ioan Neculce" (nouă volume, 1921-1933). A înfiinţat şi tiparit la Iaşi, în 1912-1913, pe cheltuiala sa, prima (şi singura ) revistă de genealogie din ţara noastră, "Arhiva Genealogică". A dat nenumărate contribuţii preţioase la istoria ţării, istoria culturii ăi a literaturii române şi mai cu seamă la istoria oraşului nostru. Munca sa în domeniul ştiinţei şi culturii româneşti a fost răsplătită prin alegerea sa ca membru corespondent al Academiei Române, la propunerea lui N. Iorga, în 1918.
Sever Zotta a avut o frumoasă activitate şi pe tărâmul binelui public, ca membru în conducerea societăţii "Ocrotirea Orfanilor de Război", cercetând, deopotrivă, şi istoria protejarii şi îngrijirii orfanilor. De asemenea, fiind bucovinean de veche obârşie, a jucat un rol însemnat în pregătirea unirii Bucovinei cu Patria Mamă.
Dar nu numai prin activitatea sa merită Sever Zotta omagiul pe care îl propunem acum: îl merită şi prin moartea sa de martir, într-un lagăr sovietic de concentrare, ca ostatec deportat la 13 iunie 1941 din Bucovina ocupată, pe care nu o părăsise la retragerea din 1940, sperând să salveze uriaşa sa bibliotecă şi arhiva de acte vechi, cu convingerea că, astfel, face un "serviciu civilizaţiei umane şi poate naţiunii".
La Iaşi, Sever Zotta a locuit, o vreme, pe Aleea Principesa Maria, actualmente Aleea Copou. De aceea - şi întemeiat pe considerentele de mai sus - Comitetul Director al Institutului "Sever Zotta" propune ca numele acestui cărturar şi martir al României să fie atribuit actualei Alei Copou.
Cu speranţa că apelul nostru nu va rămâne fără răspuns, Vă rog să primiţi încredinţarea celor mai bune sentimente.

Acest memoriu a fost înregistrat la Consiliul Judeţean Iaşi în aceeaşi zi, sub nr.744.
Răspunsul a fost următorul:

CONSILIUL JUDEŢEAN IAŞI
COMISIA DE URBANISM
Nr. 744 din 29.02.2000
Se aprobă,
VICEPREŞEDINTE,
Iordache POPA

Către

INSTITUTUL ROMÂN DE GENEALOGIE ŞI HERALDICĂ "SEVER ZOTTA"

În şedinţa Comisiei de Urbanism din data de 21. 02. 2000 s-a analizat conţinutul adresei dumneavoastră nr.25 din 25. 02. 2000 [sic ! Data corectă: 14.02.2000 - n.ns.], înregistrată la noi cu nr.744 din 14. 02. 2000 si s-a respins propunerea de atribuire a numelui Sever Zotta actualei Alei Copou.

PREŞEDINTE COMISIE,
LUCIAN OARZĂ
SECRETAR COMISIE,
FLORIN TUDOSE SANDU VILLE
ARHITECT ŞEF,
MIRCEA GRIGOROVSCHI

red.D.M.
21. 02. 2000

În urma unei audienţe la d-l Grigorovschi (audienţa în cursul căreia s-au formulat explicaţii asupra cărora nu insistăm aici …), Comisia de Schimbare Denumiri a Consiliului Judeţean Iaşi a trimis - cu numărul 744 din 13.03 2000 - memoriul nostru la Consiliul Local al Municipiului Iaşi, cu menţiunea "În atenţia d-nei ing. Gabriela Iacob" şi cu precizarea că schimbările de denumiri vor fi sistate începând cu luna iunie, în vederea recensământului din 2001. După trei luni şi jumătate, nici Consiliul Municipal şi nici d-na ing. Gabriela Iacob nu au binevoit să ne învrednicească cu vreun răspuns. Consemnăm cu tristeţe şi cu nedumerire această atitudine.

Cât priveşte placa, ea a fost lucrată (autor: prof. Gabriel Baban, Fălticeni) şi va fi asezata la Golia marţi, 27 iunie 2000, în cursul unei mici ceremonii de pomenire a lui Sever Zotta şi a cumnatului său, Iancu Flondor (v. mai sus, p.2).
 
 

Desigur că istoricul Hârlăului e mai vechi şi mai interesant ca al Botoşanilor; Ţinutul Sucevei e mai interesant ca al Fălticenilor; Herţa spune tot aşa de mult ca şi Dorohoiul; Târgul Frumos stă în cumpănă cu Iaşii; Adjudul şi Trotuşul cu Bacăul; Fălciul cu Huşii; Neamţul spune mai mult ca Piatra, iar Baia şi Siretul cuprind în ele primele pagini ale vieţii noastre de stat.

Acest mic articol a fost identificat de d-l Marcel Lutic în coloanele ziarului ieşean "Opinia" (numărul din 23 martie 1912, p.3). Nu comentăm în nici un fel faptul că, timp de decenii, el a rămas necunoscut sigilografilor şi heraldiştilor români; îl reproducem aici, îndreptând tacit ceea ce era de îndreptat şi înlocuind imaginea din ziar - care, fiind redesenată, a pierdut sau a alterat detalii importante - cu una preluată de pe un document verificabil, datat circa 1632-1634 şi aflat la Arhivele Naţionale din Bucureşti, Documente istorice (fost Bibl. Acad. Rom.), CLIV/174 (comunicat, încă din februarie 1978, de d-nii I. Caproşu şi Nistor Ciocan, cărora le multumesc din nou, şi aici). Şt.S.G.
 
 

În câteva împrejurări speciale din ultimii ani, s-a făcut observaţia că membrii Filialelor din Cluj şi Iaşi ale Comisiei de Heraldică, Genealogie şi Sigilografie a Academiei Române nu sunt, eo ipso facto, şi membri ai Comisiei Naţionale de Heraldică, Genealogie şi Sigilografie (deşi, cel puţin la Iaşi, persoanele care au constituit nucleul fondator al filialei au fost alese, la 13 mai 1993, ca membri ai CNHGS, într-o şedinta condusă de d-l Paul Cernovodeanu, vicepreşedinte al CNHGS şi în prezenţa unui număr însemnat de membri ai CNHGS). Pentru remedierea acestei stranii situaţii - asupra conotaţiilor şi efectelor căreia nu insistăm - s-a adresat, la 20 iulie 1999, preşedintelui CNHGS, acad. Dan Berindei, următorul memoriu, semnat de preşedintii Filialelor, profesorii Nicolae Edroiu (Cluj) şi Ştefan S. Gorovei (Iaşi):

"Mai jos iscăliţii, preşedinti ai Filialelor din Cluj şi Iaşi ale Comisiei de Heraldică, Genealogie şi Sigilografie a Academiei Române, Vă aducem la cunoştinţa cele ce urmează şi Vă rugăm sb binevoiţi a examina buna lor întemeiere.
Cele două filiale pe care avem onoarea să le conducem sunt alcătuite din cercetători, membri ai corpului didactic universitar şi secundar, arhivişti, muzeografi, bibliotecari, persoane cu studii superioare, mulţi posedând titlul de doctor în ştiinţe şi alţii fiind înscrişi la doctorat. Cu toate acestea, membrii filialelor nu sunt socotiţi si membri ai Comisiei Nationale de Heraldică, Genealogie şi Sigilografie. Aceasta face ca, de pildă, un student sau fie şi numai un elev cooptat la Bucureşti sa devină automat membru al Comisiei Nationale în virtutea unui simplu accident biografic, în timp ce aceeaşi calitate este refuzată membrilor filialelor, chiar dacă aceştia deţin titluri universitare şi posturi în cercetare sau învaţamânt şi au, în domeniul ştiinţelor patronate de Comisie, o activitate remarcabilă.
Speram că aceasta este o simplă (chiar dacă inexplicabilă) inadvertentă. Ea este, totuşi, o realitate care mâhneşte pe colegii noştri, adăugându-se, în chip nejustificat şi nedrept, altor diferenţieri (dintre cele majore) care se fac între specialiştii din Bucureşti şi cei din "provincie".
Întrucât DVoastră cunoaşteţi foarte bine atât compoziţia filialelor şi calitatea membrilor care le compun, cât şi activităţile care se desfăşoara din iniţiativa şi sub egida lor, Vă rugăm săa fiţi de acord ca inadvertenţa semnalată aici să fie neîntârziat eliminată, prin acceptarea membrilor filialelor noastre ca membri cu drepturi depline ai Comisiei Naţionale de Heraldică, Genealogie şi Sigilografie".

Răspunsul la acest memoriu poartă data de 29 martie 2000; prin el, acad. Dan Berindei a transmis cele ce urmează:

"În şedinţa din 22 martie a.c., Comisia [Naţională - n.ns.] de Heraldică, Genealogie şi Sigilografie a hotărât ca membrii Filialelor din Iaşi şi Cluj-Napoca să fie consideraţi membri ai ei, cu condiţia ca rezultatele unor alegeri viitoare să ne fie comunicate, pentru evidenţă".

Cu aceasta, se pune capăt unei inegalităţi nejustificate şi o stare de fapt capătă statutul unei stări de drept. Urmările nu pot fi decât benefice, pe toate planurile.
 
 

Şedinţele de comunicăari

Marţi, 14 martie 2000: Maria Magdalena Székely, Onomastică în Moldova medievală: între calendar şi cărţile populare; Petronel Zahariuc, Clasa conducătoare în vremea domniei lui Vasile Lupu. Câteva observaţii.
Marţi, 11 aprilie 2000: Vasile Docea, Conştiinţa genealogică a Regelui Carol I; Ştefan S. Gorovei, Preocupări pentru organizarea cercetării genealogice şi heraldice 1966 - 1993 (II).
Marţti, 9 mai 2000: Georgeta Filitti, Boieri moldoveni la 1828. Caracterizări de epocă; Gheorghe Pungă, Din nou despre sigiliul lui Mihai Viteazul.
Marţi, 13 iunie 2000: Lucian Leuştean, "Un frate la locul potrivit": cazul Camil Manuilă; Maria Magdalena Székely, Schiţe pentru o istorie a familiei; Dumitru Nastase, Heraldică criptică fanariotă si greco-italiană.

Şedinţa din 13 iunie a marcat şi închiderea anului academic 1999-2000, cel de-al şaptelea an de activitate a CHGS-I. Şedinţa de deschidere a anului academic următor este prevăzută pentru data de marţi, 19 septembrie 2000; programul şedinţelor va fi anunţat ulterior.
Membrii Comisiei şi membrii Institutului "Sever Zotta" sunt invitaţi la aceste şedinţe şi sunt rugaţi să anunţe din timp titlurile comunicărilor pe care doresc să le prezinte. Reamintim că atât participarea la şedinţe, cât si prezentarea de comunicari nu sunt condiţionate de apartenenţa la aceste societăţi. Informaţii la telefoanele: 21.86.77; 14.75.25 (Gorovei); 23.71.01 (Zahariuc).
 

Retrageri. Întrucât, prin neplata obligaţiilor băneşti aferente anului 1999, au notificat renunţarea la calitatea de membri ai Institutului "Sever Zotta", d-na Elena Gherman si d-l Vasile Malaneţchi sunt socotiţi retraşi cu începere de la 1 aprilie 2000. D-nii Ion A. Florea, Gheorghe I. Florescu şi Niculae Koslinski şi-au anunţat retragerea cu începere de la 1 ianuarie 2000.
Noi membri. În şedinţele din 11 aprilie si 9 mai 2000, Comitetul Director a avizat cooptarea de noi membri: Constantin Flondor, Rodolphe Gréciano, Rodica Iftimi, Radu Miclescu (cu începere de la 1 aprilie 2000).
 
 

În al treilea trimestru al anului 2000, taxa de înscriere ca membru al Institutului Român de Genealogie şi Heraldică "Sever Zotta" - în condiţiile prevăzute de articolul 8 din Statute - este de 66.000 lei, iar cotizaţia lunară este de 22.000 lei.

În spiritul art. 12, § (a), din Statute, refuzul de a achita cotizaţia lunară este considerat ca notificare simbolică a renunţarii la calitatea de membru al Institutului "Zotta".
Neplata cotizaţtiei lunare atrage o atenţionare (după două trimestre), un avertisment (după trei trimestre), iar după un an conduce la radierea automată din evidenţele Institutului (Regulamentul cotizaţiilor, art. 11 si 12).
 
 

S-au primit cărţi de la d-na Rodica Popovici şi de la d-nii Alexandru Beldiman şi Ştefan S. Gorovei.
D-na Elena D. Sturdza (Franţa) - 100 USD; d-l Ion M. Balş (Elveţia) - 100 CHF; d-nii Dimitrie G. Sturdza si Eric G. Sturdza (Elveţia) - 300 USD; d-l Radu Miclescu (Germania) - 200 DM; d-l Cornelius Radu Zach (Germania) - 900.000 lei.
 
 

 
Acest Buletin se distribuie gratuit membrilor Institutului Român de Genealogie şi Heraldică "Sever Zotta", costul său şi taxele de expediţie fiind incluse în cotizaţie. Distribuirea este oprită automat după trei trimestre de neplată a cotizaţiei lunare.
Buletinul poate fi cumpărat de orice persoană interesată, preţul său fiind întotdeauna 1/10 din cuantumul cotizaţiei pentru întregul trimestru în curs. Preţul acestui număr este de 6000 lei.